Piftie din piciorușe de porc

Piftie din piciorușe de porc

                                                                Piftie din piciorușe de porc

 Părerea mea...cel mai ușor se gătește piftia sau răcitura de porc, în special din piciorul purcelului care se încheagă foarte ușor și repede....Nu e noutate, dragi gospodine, pentru voi...știu bine, dar de multe ori apare intrebarea: ,,Cum să avem și un aspect frumos la răcitură de porc, doar nu tot timpul avem posibilitatea să o facem din carne de cucos..?" Acest lucru m-a îndemnat să fac o postare, ca să vă spun, cum o fac eu limpede și deschisă la culoare... Avem cîteva detalii la care trebuie sa fim atente, dragile mele... (piftia trebuie să fiarba încet, încet, spumarea continuă și îngrijirea cărnii, ca să iasă tot singele, cît și altele pe care le voi descrie în rețetă).

Ingrediente: 1 picior de porc (2700 kg a cîntarit), cîteva frunze de dafin, cîteva boabe de piper aromat, usturoi, sare dupa gust.

Am ales un picioruș slab, adică fara multa grăsime pe el și, după cum observați, alb la culoare. Fac așa alegere pentru că carnea dupa fierbere să fie deschisă la culoare în farfurie.

O spăl bine în cîteva ape, cu cuțitul rod bine piciorul deasupra și pun carnea sa steie în apă rece, la frigider, cel puțin 6 ore. Veți vedea cît sînge aruncă carnea în apa, chiar dacă inițial parea curata. Mai clătim bine carnea și o punem la fiert într-un vas adînc.

Daca la carnea de cucos trebuie să fim foarte atente cu apa, aici nu avem de ce ne îngrijora, caci piftia din picioruș de porc se prinde foarte bine, chiar dacă scăpăm apa mai multa. Oricum, apă punem atît, cît ar fi deasupra sa steie de aprox. 3 cm.

Punem cratița sau ceaunul cu carne la foc. Eu nu mă îndepărtez prea tare de arăgaz, căci numai apa începe a se înfierbinta și spuma se ridica la suprafata. Facem focul mediu și începem a inlatura spuma. Acest proces dureaza, dar merită respectat dacă dorim să avem piftia limpede și curată.

Dupa ce am înlaturat spuma cea mai densa, săram, condimentăm și facem focul mic,mic...Piftia nu trebuie să fiarba tare, ci abea-abea....să mocnească, cum se zice în popor (foto de mai jos,piftia fierbe). Pe tot parcursul fierberii mai înlăturăm spuma ce se mai acumulează.

Piftia mea a stat pe foc 4,5 ore. Cum înțelegem ca piftia e gata? Observăm pielița de grăsime de deasupra care s-a uscat. Acesta este semnul, care ne dovedește, că piftia se va închega și la tăiere va fi ca marmelada. Lăsăm piftia să se racească și ridicăm pielița uscată. Mai apoi scoatem carnea într-un vas curat și o asezăm în farfurii. În lichidul rămas adaugăm usturoi strivit și mai vedem daca necesită sare. Amestecăm și lăsăm 10 min., după care strecurăm lichidul într-un vas curat. Tifonul îl punem în 3,4 împăturit și nu lăsăm chiar pîna la urmă să străbată lichidul. Repetam procedura de 3 ori, daca dorim sa scapam de grasimea acumulata. Altă metodă de a înlatura grasimea sunt servetelele uscate, pe care usor le punem deasupra lichidului.

Aranjarea o facem dupa dorința. Punem piftia la rece să se închege.


Pofta buna...Dacă respectăm etapele descrise mai sus, obținem un rezultat frumos.


Bunica recomandă